(c) Fundatia "George Manu", 2001- 2017

separator

Corneliu Codreanu despre Iuliu Maniu

Precizare: Textul de faţă reproduce documente cu un caracter istoric. El nu doreşte să se constituie în propagandă pro sau contra anumitor concepţii, indiferent de natura acestora, singurul său scop fiind acela de a prezenta o serie de detalii cu relevanţă istorică.

 

Circulara Nr. 10, 26 Noiembrie 1935

Am observat dupa un an de aparitie („Porunca Vremii”) ca nu tot ce se scrie in ea este pe linia noastra. Sunt chiar multe lucruri, care ni se par dictate din cabinetul Ministerului de Interne.

Atacuri necontenite si nedrepte la adresa D-lui Iuliu Maniu.

Intr-unul din numere se cerea chiar „arestarea” tuturor manistilor, aducandu-li-se acuzatia, destul de perfida, ca ataca Monarhia.

Pentru respectul adevarului, insa sa se stie de toti ca Domnul Maniu ataca nu pe Rege, ci vascul din jurul Sau, care omoara pe Rege si nimiceste Monarhia romaneasca.

M-am simtit si eu umilit cand pe pagina I-a eram laudat eu sau noi, iar pe ultima insultat Dl. Iuliu Maniu.

Omul acesta pe drept cuvant poate sa ne fiarba si pe noi in aceeasi oala, in care fierbe si „Porunca Vremii”. Domnul Iuliu Maniu ne este adversar, dar dupa dogma legionara nu ne este permis a ne purta fara onoare cu nici un adversar. Cum se poarta sau se va purta el cu noi, e treaba lui.

 

Din Circulara Nr. 62, 4 Martie 1937

Trecand asupra fondului articolului „Iuliu Maniu” (din „Buna Vestire”) tin sa precizez numai atat: Miscarea Legionara nu impartaseste punctul de vedere din acel articol nici cu privire la intentia care i se atribuie D-lui Maniu „de a capta tineretul curat”, deoarece socotim ca Dl. Maniu nu ne poate ofensa crezand despre noi, ca putem fi o marfa de captat -si nici cu aprecierile care i i se aduc D-sale.

Peste alte deosebiri noi credem ca Dl. Maniu este un om corect si de tinuta morala, intr-o tara care moare in fiecare zi din lipsa de tinuta morala si de corectitudine interioara. Ca pentru aceasta tinuta in contra sa se unelteste, dupa cum se unelteste ceas cu ceas si in contra tineretului.

Cerem: sa ni se dea macar dreptul de a ne respecta acei cari nefiind din aceleasi tabere de pareri, simtim in carnea noastra sulitele acelorlasi uneltitori.

 

Un protest public, 5 Decembrie 1937

Duminica s-au tinut in tara, in Capitala si la Radio, zeci de discursuri, toate lovind in Iuliu Maniu, in timp ce el a fost impiedicat, cu gaze lacrimogene, de a vorbi.

A ataca din zece parti un om -orice pareri ar avea el- punandu-i in sarcina mai mult decat merita, si in acelasi timp interzicandu-i a se apara, este un act de lasitate care inalta pe cel atacat si injoseste pe toti atacatorii lui.

Daca prin ilegalitati cineva mai poate birui, lasitatea n-a ridicat niciodata biruitori.

Cei ce uzeaza de ea sunt condamnati la infrangere.