© Fundatia "George Manu",
2001- 2017

 

 


REALITATI ALE ISTORIEI NATIONALE

Aspecte ale istoriei Mişcării Legionare din anii ´90: poziţia Comandantului faţă de divergenţele din ţară

Prin materialul de faţă dorim să ne aducem contribuţia la clarificarea unor aspecte ale istoriei legionare din primii ani după căderea regimului comunist. Din punctul nostru de vedere, acestea au fost redate în cea mai mare măsură în cartea „Mişcarea Legionară între adevăr şi mistificare“, în care reporterul Liviu Vălenaş publică un interviu cu Mircea Dimitriu (1913-2004), secretar general al Mişcării Legionare din exil, cu siguranţă persoana cea mai informată asupra subiectului şi cu privirea de ansamblu cea mai cuprinzătoare. Cu toate acestea, unele aspecte sunt încă în dezbatere, recent fiind făcute publice documente epistolare care aduc informaţii aparent noi despre perioada amintită.

Exilul legionar în arhivele CIA

Ca o concluzie generală, toate aceste documente declasificate din arhivele CIA oferă informaţii interesante. Ele conturează un tablou aproximativ al luptei anticomuniste a exilului românesc, dar şi al rivalităţilor, uneori ireductibile, dintre diferitele facţiuni ale acestuia. Rămâne ca posteritatea să judece într-un mod obiectiv care a fost contribuţia fiecăreia la lupta de eliberare naţională şi câte energii s-au investit de fiecare parte în dispute şi rivalităţi sterile, care mai degrabă au subminat eficacitatea acestei lupte.

Alexandru M. Frâncu – Mărturii după 70 de ani

Cuvintele pe care mi le-a adresat în cadrul întâlnirilor noastre au fost în felul lor tot o spovedanie, dar şi un avertisment: indiferent cât de mare este puterea militară şi politică a unui regim la un moment dat, lipsa sa de suflet şi de dragoste nu-l poate face să dăinuiască în istorie. Sfârşitul va fi întotdeauna o tragedie cumplită.

Vecinul rus: 12 la 1

Titlul de mai sus nu reprezintă scorul unei partide de fotbal cum s-ar părea şi nici al unei alte întreceri sportive. El este tristul rezultat al unor încălcări teritoriale dintre două ţări pe care destinul istoric le-au adus în vecinătate: Rusia şi Ţările Româneşti.

George Manu şi colonelul Crăciun

Domnule Manu, mi-a spus dl. Colonel, Dumneata, care eşti om de mare cultură, care ai cunoscut şi ai trăit într-o lume selectă, care ai cunoscut societatea franceză şi care ai făcut şi ai dres, dumneata cred că nu te poţi solidariza cu toate crimele pe care le-au săvârşit legionarii în numele neamului român.

 

Nicolae Rosca - Cronica unor violente politice

Pentru a pune la locul lor toate aceste afirmatii, s-a alcatuit aceasta relatare cronologica a unor evenimente putin cunoscute de generatiile tinere. E asternuta pe doua coloane paralele (violentele guvernului-violentele legionare) pentru ca cititorul cinstit sa isi poata da seama mai usor de cantitatea si calitatea violentelor savarsite de o parte si de alta.  

Mit si adevar in problema "trenului mortii"

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici "al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.

Capitulatiile

Gândindu-ne la actele unor conducători contemporani, aducem în fată Capitulatiile pe care Domnitorii nostri le-au încheiat cu Puterea Otomană. Aceste Capitulatii au fost traduse în limba franceză de M. A. Ubicini si publicate la Paris în 1858. Ele au apărut în Magazin istoric nr. 3 (96) Martie 1975 sub semnătura lui N. Copoiu.

Nu vom comenta textele, ele vorbesc singure, dar în fata întelepciunii si patriotismului voievozilor nostri - "minti reci si inimi calde" - care le-au încheiat ne plecăm cu admiratie si veneratie. "Referirea la trecut ca purtător al unor valori superioare si protestul împotriva prezentului în care aceste valori s-au degradat înseamnă afirmare a unei valori pozitive" (Ovidiu Cotrus).

File de istorie: Antonescu a eliberat-o pe Ana Pauker din închisoare

Într-o dimineată de mai, pe când se pregătea să plece de acasă la tribunal, primeste un telefon. De la cine? De la Maresalul Antonescu. I se ordonă ca pe detinuta Ana Pauker pe care urma să o judece în acea dimineată, să facă în asa fel si să nu o condamne, desi fusese parasutată de armata bolsevică împreună cu cel ce urma să devină ministrul Bodnăras, în scopuri subversive. Mirat, Lt. Col. Cealîc a căzut pe gânduri întrebându-se ce personaj va fi fiind acea detinută sovietică de a ajuns să stârnească simpatia si protectia a însusi conducătorului tării, fiindcă el nu stia că va avea de judecat în acea zi o astfel de personalitate.

 

Corneliu Codreanu despre Iuliu Maniu

Peste alte deosebiri noi credem ca Dl. Maniu este un om corect si de tinuta morala, intr-o tara care moare in fiecare zi din lipsa de tinuta morala si de corectitudine interioara. Ca pentru aceasta tinuta in contra sa se unelteste, dupa cum se unelteste ceas cu ceas si in contra tineretului. Cerem: sa ni se dea macar dreptul de a ne respecta acei cari nefiind din aceleasi tabere de pareri, simtim in carnea noastra sulitele acelorlasi uneltitori.

Documente privind rezistenta anticomunista

-din arhivele fostei Securitati-

SCRIERI, INTERPRETARI

Corneliu Codreanu şi Iuliu Maniu – aliaţi şovăielnici?

-un studiu istoric: Rebecca Ann Haynes – „Reluctant allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania”, The Slavonic and East European Review 85 (1), 2007

Text integral la http://discovery.ucl.ac.uk/2247

Interpretări nemotivate ale luptelor armate împotriva comunismului

Astăzi, prin “document” se înteleg procesele verbale de anchetă si din justitia de ieri, care, de fapt, constituie niste însăilări de minciuni odioase, răspunzătoare de născocirea lor fiind exclusiv securitatea. Pe lângă menirea lor de a conduce la obtinerea unor condamnări samavolnice, rostul le era si de inducere în eroare a viitorilor istorici (această ‘ante-scriere’ a istoriei reprezentând ceva de tipul ‘spălării banilor’ în lumea mafiotă!). (...)

Care este rezultatul final al directivelor date aluziv participantilor, în interventia mentionată? Să se adauge tuturor murdăriilor azvârlite în ani asupra luptătorilor din munti si aceea că au fost niste lasi amărâti, îngroziti de absenta de perspective ale existentei lor! Adică nu niste luptători pentru libertatea si dezrobirea Neamului si a Patriei, ci niste disperati...

Diverse

Documente ale exilului românesc. Mulţumim, d-le Dr. Filderman!

Ceea ce dorim să scoatem în evidenţă este doar faptul că în anul 1952 interpretarea dimensiunilor holocaustului evreilor din România (pe care nu îl neagă nimeni) nu era una unitară în rândul evreimii internaţionale. Mai mult decât atât, legea 217/2015 ar putea incrimina petru “minimalizare” tocmai … persoana cea mai autorizată la acea vreme să se pronunţe asupra problemei, anume Dr. Wilhelm Filderman, președinte al Uniunii Evreilor Români (1923-1948), președinte al Uniunii Comunităților Evreiești din România (1929-1941; 1944-24 octombrie 1945) și președinte al Consiliului Central al Evreilor din România (1936-1941; 1945).

Che Guevara - martir sau asasin?