Cuprins

 Inceputul cartii
 Oameni ai Bisericii
 Rezistenta anticomunista din Muntii Banatului
 Declaratie
 Proces verbal
 Referat
 George Manu şi colonelul Crăciun

Toate capitolele

Documente privind rezistenta anticomunista

-din arhivele fostei Securitati-


Oameni ai Bisericii

"Sindicatul legionar" de la Mitropolia Moldovei

1947 ianuarie 22. Nota a Directiei Sigurantei Statului privind activitatea Episcopului Justinian Marina în anul 1946.

 

22 ianuarie 1947

In cercurile apropiate P.S Episcopului Justinian, Vicarul Mitropoliei Moldovei, se afirma urmatoarele:

In cursul lunii iulie 1946, P.S.S. Justinian a primit o scrisoare anonima de amenintare cu moartea. Continutul scrisorii în cauza avea o asemanare suspecta cu continutul propagandei verbale facuta împotriva Episcopului Justinian în manastirile Agapia si Varatec, de catre capitanul pensionar Cuza Mihalcescu, fost primar în comuna Pucioasa - Dimbovita sub regimul legionar si nepot al lui I.P.S.S. Irineu Mihalcescu, Mitropolitul Moldovei, aflat pe atunci la manastirea Varatec.

La începutul lunii septembrie 1946, a sosit la manastirea Varatec, în vizita la I.P.S.S. Mitropolitul Irineu, Episcopul catolic din Franta, Vladimir Ghika, însotit de Arhimandritul Teodosie Boteanu.

Vizita prelatului catolic a durat vreo saptamina, zilnic avind loc conferinte intime între acesta cu I.P.S.S. Irineu, Teodosie Boteanu si Cuza Mihalcescu.

In ajunul plecarii, Episcopul Vladimir Ghika a tinut o conferinta în sala atelierelor manastirii Varatec în fata celor 700 de maici si surori din manastire.

Conferinta a fost o apologie a misionarismului catolic în tarile pagine, încheindu-se cu asigurarea ca Biserica Catolica va sti sa iasa biruitoare în lupta care se duce în prezent împotriva ei.

Chiar a doua zi dupa conferinta, Mitropolitul Irineu a venit la lasi cu masina arhitectului Stoian, cunoscut ca legionar.
Imediat dupa sosire, I.P.S.S. Irineu a reluat conducerea administrativa a Mitropoliei, interzicind P.S.S. Justinian orice amestec în activitatea eparhiei si înconjurindu-se numai de prelati cunoscuti ca fosti legionari sau simpatizanti ca: Arhimandritul Narcis Luchian, preot Mihail Acatrinei, diacon Paul Macovei, Arhimandrit Dionisie Velea, preot Evghenie Pojoga, preot Melchisedec Manolescu, preot Pavel Apetroaiei, diacon Sabiuta, protopop D. Ciolan si fratii preoti Chirica.

Toti cei de mai sus, spre a masca realitatea actiunilor ostile regimului, s-au constituit într-un sindicat al calugarilor si functionarilor Mitropoliei, reusind sa induca în eroare pe dl. Niculi, presedintele Comisiei locale a sindicatelor din Iasi, care a luat parte la sedintele de constituire a sindicatelor.

Din informatiuni, membrii acestui sindicat au facut propaganda pe timpul campaniei electorale, în favoarea Partidului National Taranesc - Maniu.

Astfel, fratele Dumitru Durnac, din manastirea Hlincea si ucenic al Arhimandritului Dionisie Velea a fost trimis în propaganda manista la manastirile Vorona si Agafton din judetul Botosani si comunele din împrejurimi.

Tot asa preotul Pavel Apetroaiei, ucenic al Mitropolitului Irineu, a fost trimis cu manifeste min iste în manastirile Agapia, Varatec, Horaita si Almas, precum si la preotii din Piatra Neamt si Tg. Neamt, mentinind tot timpul contactul si primind instructiuni de la capitanul pensionar Cuza Mihalcescu.

Membrii Sindicatului duc o apriga dar disimulata actiune în vederea înlaturarii elementelor democrate din administratia eparhiei, vizind, în primul rind pe Episcopul Justinian.

Pina în prezent au reusit sa obtina de la Mitropolitul Irineu înlaturarea arhimandritului Teoctist Arapasu, un distins element democrat, de la conducerea obstei calugarilor din Mitropolie.

Straduinta prezenta a Sindicatului este a repune în locurile de conducere pe toti staretii si staretele înlocuite din aceste posturi de Episcopul Justinian, pentru activitate legionara.

Din informatiunile întreprinse pe cont propriu de Episcopul Justinian si devotatii sai, rezulta ca activitatea elementelor legionare din jurul Mitropolitului Irineu este încurajata si dirijata din Ministerul Cultelor, de catre : d-rul Liviu Stan, fost director general al Cultelor în timpul regimului legionar, în prezent consilier tehnic la Presedintia Consiliului de Ministri, detasat la Culte; profesor Spiridon Cindea, cunoscut legionar, consilier tehnic la Presedintie, detasat la Culte, preot Aurel Vasca, fost simpatizant legionar si secretar general la Culte.

Legatura între Ministerul Cultelor si legionarii de la Mitropolia Moldovei se face printr-un curier special, fostul inspector de politie Sfetcovici, care din doua în doua saptamini soseste Ia Mitropolie si aduce comunicari scrise si verbale si duce înapoi raspunsurile.

Toata actiunea pare a avea si un obiectiv de viitor: promovarea Mitropolitului Irineu în Scaunul patriarhal, în caz ca acest post devine vacant, datorita virstei înaintate a I.P.S.S. Patriarhului Nicodim si aducerea ca Mitropolit al Moldovei a P.S.S. Episcopul Popovici de la Oradea.

Tot din cercurile apropiate Episcopului Justinian se afirma ca o descindere facuta la Mitropolia lasului ar duce la probe edificatoare în legatura cu activitatea antidemocratica întreprinsa de grupul din jurul Mitropolitului Irineu Mihalcescu.

(ASRI, fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 213-215)

 

1947 ianuarie 22. Nota informativa a Sigurantei Statului asupra conflictelor existente la Mitropolia Moldovei.

In luna iulie 1946, P.S. Episcopul Justinian de la Mitropolia Moldovei a primit o scrisoare de amenintare cu moartea, în spiritul continutului scrisorii capitanului pensionar Cuza Mihalcescu, nepotul mitropolitului Irineu Mihalcescu, facea propaganda în manastirile Agapia si Varatec din judetul Neamt. La începutul lunii a venit monseniorul catolic din Franta, Vladimir Ghika însotit de Arhimandritul unit Teodosie Boteanu. Timp de o saptamina au stat în consfatuire cu Mitropolitul Irineu si nepotul sau Cuza Mihalcescu, fost primar legionar în com. Pucioasa, jud. Dimbovita. Arhimandritul Boteanu este frate cu preotul Boteanu, comandant legionar care a luat parte la asasinarea fostului Ministru de Justitie Victor lamandi si ceilalti asasinati la Jilava. Disparut din tara, a ajuns pina în Franta, unde a intrat sub ocrotirea Episcopului catolic Vladimir Ghika, iar actualmente este la Paris.

Consfatuirea de la manastirea Varatec s-a terminat printr-o conferinta a Episcopului catolic tinuta în sala atelierelor Sf. manastiri Varatec, în fata tuturor celor 700 de surori si maici din manastire si în fata vizitatorilor, sub presedintia Mitropolitului Irineu. Conferinta a fost o apologie a misionarismului catolic în tarile pagine, terminind cu asigurarea ca Biserica Catolica, amenintata de Uniunea Sovietica si de comunisti va iesi biruitoare în lupta contra acestor pagini.

Dupa conferinta chiar a doua zi, Mitropolitul Irineu a fost luat de la manastirea Varatec de legionarul arhitect Stoica, cu masina lui si adus la Iasi. Mitropolitul a luat conducerea Mitropoliei, oprindu-l pe Episcopul Justinian de la orice activitate în administratia eparhiei. Imediat s-au adunat în jurul sau toti fostii legionari: Arhimandritul Narcis Luchian, preotul Mihail Acatrinei, diaconul Paul Macovei, Gh. Sirbu, functionar în Cancelarie, Arhimandrit Dionisie Velea, preot Evghenie Pojoga, preot Melchisedec Manolescu, preot Pavel Apetroaiei, diaconul Sabiuta, preot N. Bogdan, protopopul E. Ciolan, preoti fratii Chirica si altii. Din convorbirile lor s-a putut afla ca aveau dispozitiuni de la Castra Legionara din Bucuresti pentru a întreprinde o actiune potrivnica P.S. Justinian, cu sprijinul Mitropolitului Irineu.

Cum se apropiau alegerile, ei se socoteau obligati sa împiedice cu orice pret orice actiuni de sprijinire a Guvernului, toti facind propaganda pentru Maniu si îndemnind pe Mitropolit sa nu dea voie Episcopului Justinian de a mai sfinti vreo biserica, de a vizita vreo manastire, sau de a face vreo vizita în eparhie, lucru pe care Mitropolitul Irineu l-a si facut. Ca sa-si camufleze actiunea lor dominanta, au inventat constituirea unui sindicat al calugarilor si functionarilor de la Mitropolie, ducind în eroare chiar pe dl. Niculi, presedintele Comisiei Locale a Sindicatelor, care a luat chiar parte la constituirea acestui sindicat legionar, în prezenta si sub patronajul Mitropolitului.

Conducerea sindicatului sunt fostii legionari amintiti mai sus. Afara de directivele primite de la fruntasii legionari din Bucuresti, conducerea acestui sindicat a primit directive si-a stat în strinsa legatura prin curier cu dl. Cuza Mihalcescu, instalat la manastirea Varatec si Agapia pentru propaganda contra Guvernului si a Episcopului Justinian, fapt pentru care Ministerul Cultelor a fost sesizat de catre Inspectoratul General al Jandarmeriei. Conducerea acestui sindicat a trimis echipe de propaganda prin manastirile eparhiei, împrastiind si manifeste maniste, cum e cazul teologului frate din manastirea Hlincea, Dumitru Durnac, ucenicului Arhimandritului Dionisie Velea, de fel din com. Cristesti, jud. Botosani, care a vizitat manastirile din jud. Neamt, a fost trimis preot Pavel Apetroaiei, ucenicul Mitropolitului Irineu. El a dus manifeste în manastirile Agapia si Varatec, Neamtu, Horaita, Almas etc. Dupa indicatiile lui Cuza Mihalcescu s-au dus si la preotii din Piatra Neamt si Tirgu Neamt. Toata propaganda acestor fosti legionari s-a facut în numele Mitropolitului Irineu.

La staruinta P.S. Justinian ca sindicatul sa mearga in corpore la votare si sa poarte în piept fiecare membru semnul B.P.D., ca niste adevarati democrati sindicalisti, n-a raspuns aici comitetul de conducere a sindicatului, iar pe chestiunea votarii semnului, toti în frunte cu dl. Gh. Sirbu au avut raspunsuri ironice si sfidatoare. Erau siguri de victoria B.P.D.-ului.

Cum însa actiunea lor avea dublu scop, politic si cu orice pret înlaturarea Episcopului Justinian, au continuat cu masca ipocriziei, punindu-l pe Mitropolit sa trimita o felicitare D-lui Petru Groza, pentru victoria în alegeri, în situatia în care Mitropolitul votase pe fata cu luliu Maniu.

Actiunea acestui sindicat a început mai temeinic împotriva Episcopului Justinian -si a tuturor colaboratorilor sai: consilierii referenti Constantin Nonea, Dumitru Badirca, Grigore Nicolau si preot Vuescu. Vehementa actiunii lor a atins culmea în loviturile date împotriva Arhimandritului Teoctîst Arapasu", un distins element democrat, reusind sa obtina din partea Mitropolitului înlaturarea sa de la conducerea obstei calugarilor de la Mitropolie si de la filialele din lasi, pentru motivul ca ar fi devotat Episcopului Justinian, caruia îi comunica secretele sindicatului si membrilor acestui sindicat.

în locul Consiliului consilierilor referenti si al Vicarilor Episcopi, Mitropolitul sub masca ipocriziei sindicatului fostilor legionari, se consulta cu mentionatii legionari, exercitind cea mai mare teroare asupra întregii administratiuni bisericesti . Zi si noapte sunt nelipsiti din jurul Mitropolitului, punindu-l sa înlocuiasca din posturile de raspundere pe toti staretii si staretele din manastiri numiti de Episcopul Justinian si sa puna în locul lor pe fostii legionari, pe protopopi etc.

Vazind ca actiunea acestor legionari nu se opreste odata cu terminarea alegerilor, ci se continua printr-o serie de provocari, amenintari si teroare împotriva Episcopului Justinian si a tuturor colaboratorilor sai amintiti mai sus, în frunte cu venerabilul Episcop Valeriu Meglan si ca în limbajul lor nu-i scot din "tradatori", afirmind un optimism în reusita actiunii lor, s-a cautat sa se afle care este sursa de încurajare atit a lor cit si a Mitropolitului. Ce s-a putut afla de la ei? Actiunea lor este dirijata si initiata chiar din Ministerul Cultelor, de catre legionarii de acolo în frunte cu profesorii: dr. Liviu Stan, fost director general al Cultelor în timpul legionarilor, actualmente consilier tehnic la Presedintia Consiliului, detasat la Culte; prof. Spiridon Cindea, fost comandant legionar al jud. Sibiu, vestit prin binecuvintarea data armamentului de la Cugir folosit de legionari în rebeliune, actualmente consilier tehnic la Presedintie, detasat la Culte, preot loan Vasca, fost simpatizant legionar si un devotat al profesorului Aurel Popa, secretar general la Ministerul Cultelor sub Antonescu, actualmente secretar general la Ministerul Cultelor.

Legatura între legionarii din Ministerul Cultelor si cei din lasi a facut-o si o face un curier special, fost inspector de politie cu numele de Sfetcovici, care din doua în doua saptamini soseste la Mitropolie, si chiar catre Mitropolie, ducind apoi rapoartele de activitate a legionarilor din sindicatul Mitropoliei, legionarilor de la Culte. Din corespondenta primita de catre Narcis Luchian, Mihai Acatrinei, Gh. Sirbu, Pavel Macovei, Melchisedec Manolescu, Mitropolitul Irineu, rezulta ca motiunea legionarilor este îndreptata împotriva Patriarhului Nicodim si P.S. Justinian, socotiti tradatori ai Bisericii care trebuie înlaturati din demnitatile lor. Mitropolitul Irineu sa fie trecut Patriarh ca o rasplata pentru curajul cu care conduce actiunea legionarilor, iar la Iasi sa fie ales Mitropolit, Episcopul Popovici de la Oradea Mare, fost legionar si prieten intim al celor trei legionari de la Ministerul Cultelor, iar dupa aceasta urmind ca Episcopul Popovici sa treaca apoi de la lasi la Bucuresti ca Patriarh, peste citiva ani. în acest scop, episcopul Popovici a scris si o scrisoare Episcopului Grigore Leu de la Husi, cerindu-i sprijin pentru alegerea lui ca Mitropolit la Iasi. Legionarii de la Mitropolia Iasi, prin scrisorile persoanelor oficiale de la Ministerul Cultelor, fostii legionari: Liviu Stan, Cindea, Vasca etc. care se afiseaza ca oameni de încredere ai d-lui Prim Ministru, au putut lesne convinge pe Mitropolitul Irineu la actiunea de amenintare si teroare exercitate împotriva Episcopului Justinian si a colaboratorilor sai.

Desigur ca nici dl. Prim Ministru, nici dl. Ministru Emil Bodnaras si nici dl. Ministru al Cultelor nu cunosc actiunea nefasta a acestor fosti legionari camuflati în Frontul Plugarilor, reusind sub masca ipocriziei a-i induce în eroare.

Vizita Episcopului catolic Vladimir Ghika si a Arhimandritului T. Boteanu, fratele preotului Boteanu, asasinul victimelor de la Jilava si colaborator al lui Liviu Stan în treburile bisericesti în timpul legionarilor, la Varatec, nu este straina legionarilor de la Culte, dupa cum nu le este straina sederea în manastirea Agapia si Varatec a fostului primar legionar de la Pucioasa, Cuza Mihalcescu, nepot al Mitropolitului Irineu si var al altui legionar, preotul Minculescu, inspector general la învatamintul religios din Ministerul Cultelor.

Democratismul legionarilor: Liviu Stan, Cindea si Vasca si buna lor credinta fata de dl. Prim Ministru, se poate usor constata din legaturile cu legionarii de la Mitropolia Moldovei, care neflind încadrati în nici un partid politic, s-au camuflat într-un sindicat de circa 15-20 membri si din actiunea lor întreprinsa împotriva Episcopului Justinian de a mai lua contact cu preotii, cu autoritatile si cu drept credinciosii, împingind pe Mitropolit sa oficieze Sfinta Liturghie în toate sarbatorile. [...]

(ASRI, fond "D", dosar nr. 1775, f. 26-28)

 


Sandu Tudor si gruparea "Rugul Aprins"

S.S.S.
C.I. - Bis
D/C
6 februarie 1946

Nota nr. 40

Unul din preotii rusi veniti in timpul razboiului din U.R.S.S. in Romania si gazduiti la manastirea Cernica si anume Ioan Kulighin, celibatar, se afla in Bucuresti si locuieste la Alexandru Mironescu, asistent la catedra de fizico-chimice de la Facultatea de Stiinte din Capitala. El se ocupa impreuna cu Sandu Tudor (ziarist) cu traducerea din ruseste a capitolelor care nu au aparut pina in prezent din lucrarea intitulata "Strannik" (Povestirile unui pelerin rus - Les récits d'un pèlerin) titlu sub care a aparut in Elvetia in anul 1943, dupa editia de la Paris.

Pe linga aceasta el activeaza intr-un cerc religios-mistic care-si are sediul la manastirea Antim si din care fac parte urmatorii:

- Arhimandritul V. V., staretul manastirii Antim
- Sandu Tudor
- Arhimandritul Benedict Ghius
- Ion Marin Sadoveanu si
- un general.

Sedintele se tin duminica de la orele 16 la 18.

Comunicat

Dir. Coord.

(A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 9471, f. 21)

 

"(...) In manastirea Antim din Bucuresti, inainte de desfiintarea acesteia, calugarul Sandu Tudor (fost director al ziarului "Credinta"), tinea sedinte cu elemente legionare."

(Fragment din Nota informativa din 25 martie 1949,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 152-156)

 

"(...) Benedict Ghius, fost simpatizant legionar, care in 1940 impreuna cu Arhimandritul Ioil Babaca, fost exarh al manastirilor din Eparhia Chisinaului, au scris o carte pentru convertirea calugarilor la legionarism; este socotit ca una din cele mai culte personalitati bisericesti, iar ca unul ce a facut studiile in Franta, se spune ca este arhiereul cel mai catolicizant si ca ar tine legatura cu Biserica Catolica prin intermediul Monseniorului Vladimir Ghika; de asemenea este bun prieten cu calugarul Agaton (Sandu Tudor), fost legionar activ si conducator al ziarului "Credinta". In anul 1943, Mihail Antonescu a refuzat alegerea Arhiereului Ghius ca Episcop de Balti pentru faptul ca avea simpatii pentru legionari."

(Fragment din Nota informativa din 4 octombrie 1949,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 7755, vol. 3, f. 233 - 249)

 

1949. Nota D.R.S.P. catre Ministerul Cultelor privind activitatea preotului Sandu Tudor

Avem onoarea a va face cunoscut ca preotul Sandu Tudor, din comuna Minzelesti, judetul Buzau, refuza a citi pastoralele cu continut democratic, precum si a da concurs organizatiilor democrate sau a lamuri credinciosii in acest sens. De asemenea susnumitul are o atitudine ostila fata de regim si masurile luate de Guvern, facind propaganda anticomunista si antisovietica. Susnumitul a fost semnalat de catre organele noastre ca un fost legionar notoriu, care a suferit si o condamnare pentru participare activa la rebeliune.

Fata de cele de mai sus va rugam sa binevoiti a dispune.

Col. de Securitate: Birtas G.

(A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 9471, f. 246.)

 

"(...) Staretul schitului Crasna din judetul Gorj, monahul Agaton Tudor, fostul Sandu Tudor de la manastirea Antim din Bucuresti, pe la inceputul lunii iulie se spune ca a plecat din manastire cu o masina, insotit de trei persoane si nu s-a mai intors. Se crede ca a fost arestat, spun calugarii, ca el cit a fost staret vorbea in biserica si facea morala cetatenilor in fiecare zi si asemenea putinilor calugari pe care-i avea sub stapinirea sa.

La Mitropolia Olteniei nu se stie nimic oficial despre disparitia lui Agaton Tudor."

(Fragment din Nota informativa din 31 iulie 1950,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. 1, f. 116)

 

"(...) Fostul Mitropolit al Bucovinei, Tit Simedrea, actualmente consilier la Institutul Biblic, afirma in legatura cu procesul lui Sandu Tudor, fost in ultimul timp ieromonahul staret Agaton Tudor de la schitul Crasna - Gorj, urmatoarele:

"Este limpede ca acest proces nu are caracter politic: Sandu Tudor a devenit incomod prin cercul de tineri, pe care i-a strins in jurul sau la manastirea Antim. Procesul are deci o semnificatie bisericeasca. Se loveste intr-un om al Bisericii. Piesele din dosarul procesului sint de mult in miinile lor. L-au scos la iveala acum pentru ca vor sa-l scoata din circulatie pe Sandu Tudor.

Comunistii care au pus la cale procesul sint niste fosti gainari. Tare ma tem ca justitia va fi silita sa-l achite, deoarece martorii propusi au declarat ca reclamantii au fost pur si simplu niste hoti si niste gainari si nu muncitori progresisti. Condamnarea lui Agaton Tudor - daca se va produce - va constitui un nou document despre asa zisa sincera colaborare dintre Biserica si regim."

Mitropolitul Firmilian Marin a marturisit ca in momentul arestarii lui Sandu Tudor, s-a temut foarte mult ca sa nu fie amestecat, pentru ca l-a protejat si numit staret, cu tot trecutul sau politic, cu toate ca avea o dezlegare in acest sens de la Patriarhul Justinian.

In legatura cu aceasta arestare, prof. Justin Moisescu de la Institutul Teologic a mentionat ca procesul se va judeca la Tribunalul civil la 25 august a. c. Prof. Gheorghe Moisescu a adaugat:

"Procesul acesta lamureste un mister pina acum nedescoperit, intrarea in calugarie a lui Sandu Tudor. Este evident ca nu vocatia l-a indrumat spre monahism, ci dorinta de a se camifla. Caci, sa recunoastem, este o distanta de la Alexandru Teodorescu, numele sau adevarat - pina la Sandu Tudor si apoi pina la Agaton monahul. De, a fost destept conu' Sandu, dar si cine l-a descoperit n-a fost prost."

(Fragment din Studiul D.G.S.P. din 20 august 1950,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. 1, f. 104 - 114.)

 

1958 decembrie 10

Nota privitoare la Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor)

"Dupa terminarea studiilor universitare Teodorescu Alexandru a intrat în viata publicistica, colaborator sub pseudonimul Sandu Tudor la mai multe ziare, în care "Semnalul", "Cuvantul", "Fapta", "Credinta" la care în 1934, în urma unor escrocherii, a reusit sa devina director.

In anii 1937 - 1938, Sandu Tudor întorcindu-se de la Muntele Athos - Grecia, a stabilit legaturi apropiate cu o serie de elemente mistico - nationaliste, între care Arhimandritul Benedict Ghius, prof. Mironescu Al., Paul Sterian, fostul general Tetrat Traian si legionarul V. V., în prezent staretul schitului Procov, care au pus bazele unei asociatii a tineretului crestin - nationalist intitulata "Athos". Curind însa, dovedindu-se caracterul ascuns legionar al asociatiei, ea a fost desfiintata, însa a reaparut în 1940 dupa venirea legionarilor la putere sub numele de "Rugul Aprins al Maicii Domnului".

In perioada 1941-1944, Sandu Tudor l-a cunoscut pe Constantin Noica, cu care a întretinut relatii foarte apropiate, iar, din marturisirile sale a fost în diferite perioade pe frontul antisovietic, ca colaborator al Biroului 2 din Marele Stal Major, în care calitate a participat la anchetarea unor prizonieri si partizani sovietici.

Dupa 23 august 1944, despartindu-se de ultima lui sotie (cea de-a patra), d-na dr. Dristorian, Sandu Tudor a aparut la manastirea Antim din Bucuresti, unde s-a înconjurat de persoane cu care activase în "Rugul Aprins", reluindu-si ocupatiile mistico - nationaliste.

In cadrul acestei cenaclu religios - filosofic la care reusise sa adune multi intelectuali din Bucuresti, discutiile se purtau pe marginea unor teme care contraziceau materialismul si marxismul.

In 1948 asociatia "Rugul Aprins" a fost desfiintata, iar participantilor li s-a atras atentia sa înceteze a se mai aduna. Cu toate acestea, ei nu au renuntat la activitate, din care cauza multi au fost arestati si condamnati.

In 1950 a fost arestat Sandu Tudor si condamnat la 2 ani închisoare pentru aceste motive. Dupa eliberare, Sandu Tudor, s-a stabilit la manastirea Sihastria, iar de acolo s-a mutat la schitul Rarau, devenind în 1954 staretul acesteia.

In 1955 a reluat legatura cu o serie de legionari de la manastirea Slatina, Suceava si de la Mitropolia Iasi, printre care cu: A. P., R. B. si altii.

Dupa ce a iesit din închisoare, în anul 1955, legionarul Stoianovici Ion s-a calugarit si s-a stabilit la schitul Rarau, de unde a fost trimis de Sandu Tudor sa viziteze manastirile din tara. Cu aceasta ocazie, Stoianovici a contactat un numar mare de legionari din manastirea Plumbuita, Cernica, Antim si altele, cunoscute de el în închisoare, si dupa aceea a mers la comandantul legionar Atanasiu Constantin, caruia i-a comunicat situatia aceasta si posibilitatile de lucrare a legionarilor cu ei.

Sub masca monahismului, toti acestia sunt semnalati ca desfasoara activitate legionara si intentioneaza sa atraga în manastiri elemente legionare, care se elibereaza din închisoare, pentru a fi calugariti. Sandu Tudor a reusit, astfel, sa atraga în manastiri pe legionarii: Tudor Pavel, Larion Neagoe, Spiridon Raicu, Stoianovici Ion.

în decembrie 1956 Sandu Tudor a reluat legatura cu Benedict Ghius, Mironescu Alexandru si celelalte elemente cu care activase în "Rugul Aprins", adunindu-se periodic la locuinta profesorului Mironescu Alexandru din Bucuresti si la diferite manastiri din Capitala, pentru a face educatie mistica - nationalista, sub masca cultului ortodox, unui grup de studenti, recrutati de acesta din cadrul diferitelor facultati din Bucuresti. Sandu Tudor în cadrul adunarii clandestine, a declarat Mironescu Serban de la Institutul de Arhitectura din Bucuresti, arestat, aborda probleme cu caracter legionar, aratind ca în situatia de azi, legionarii trebuie sa treaca în numar cât mai mare în cadrul bisericilor si manastirilor ca preoti si calugari, de unde vor putea continua activitatea dusmanoasa împotriva R.P.R.

De asemenea sub acoperirea unei activitati monahale, facea educatie legionara mai ales tineretului studios.

(ASRI, fond "D", dosar nr. 7755, vol. 7, f. 89 - 91)


Parintele Sofian Boghiu

"(...) Sofian Boghiu, staret la manastirea Antim din Capitala, tine deseori predici cu caracter ostil regimului, aratind ca nici o schimbare omeneasca nu se poate face decit numai prin credinta."

(Fragment din Nota D.G.S.P. din 30 septembrie 1950,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 564 - 581)

 

"(...)Legionarii Felix Dubneac si Sofian Boghiu de la manastirea Plumbuita faceau parte si din grupul subversiv al legionarului Sandu Tudor si ei au activat intens alaturi de acesta, prof. Mironescu Alexandru, A.V.B., Benedict Ghius si ceilalti, pentru pregatirea legionara a unor tineri."

(Fragment din Referatul D.G.S.P. din 6 octombrie 1958,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 7755, vol. 7, f. 28 - 46)

 

1958 decembrie 10

Nota informativa privind datele cunoscute despre Arhimandritul Sofian (Serghie) Boghiu, fost staret al manastirii Plumbuita din Bucuresti

In timp ce se gasea la manastirea Cernica impreuna cu Felix Dubneac, calugar la aceasta manastire a activat in organizatia legionara, cind a cunoscut pe Sandu Tudor, Benedict Ghius si Mironescu Alexandru, impreuna cu care a activat in organizatia mistico - nationalista "Rugul Aprins al Maicii Domnului".

Dupa 23 august 1944 a continuat sa aiba legaturi cu elementele mai sus mentionate si sa activeze in organizatia "Rugul Aprins".

Mutat la manastirea Plumbuita din Bucuresti, in functia de staret a primit sarcina din partea lui Sandu Tudor, ca in timpul cind el lipseste din Bucuresti sa se ocupe de educatia studentilor atrasi in organizatie in spirit mistico - nationalist, lucru pe care l-a pus in practica ori de cite ori a lipsit din Bucuresti Sandu Tudor, acceptat in calitate de staret al manastirii, fapt confirmat si recunoscut de el in cadrul anchetei.

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 7755, vol. 7, f. 96.

 


Parintele Arsenie Boca

"(...) De la 15 martie la 1 aprilie a.c., va fi pensionat prin cerere, solicitata tot de Ministerul Cultelor, Episcopul Cosma Petrovici, de la Galati, in virsta de 76 de ani, bolnav de citiva ani. In locul sau sa fie numit Locotenent de Episcop P.S. Antim Nica, daca va fi cistigat, cum am spus mai sus, sau Arhimandritul Arsenie Boca, de la manastirea Simbata de Sus, jud. Fagaras cunoscut de dl. Ministru Ghorghiu - Dej si teohari Georgescu si pe care dinsii vor sa-l promoveze intr-un post de Episcop; nu ar fi rau daca ar trece la Maramures, in cazul cind P.S. Morusca se reintoarce la locul sau in America.

Aceste masuri ar urma sa se execute in cazul cind nu s-ar putea modifica legea de pensionare a preotilor, cu adaosul ca ea poate fi aplicata arhiereilor, episcopilor si mitropolitilor.

Locotenentele la episcopii pot fi date si consilierilor referenti pina la alegeri."

(Fragment din Raportul politic inainte de 15 februarie 1946,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 77 - 84)

 

"(...) In decembrie 1948 staretul Arsenie Boca de la manastirea Simbata de Sus, jud. Fagaras si calugarul A. F. de la manastirea Govora, jud. Vilcea, string ajutoare pentru legionarii ce vin sa-i viziteze."

(Fragment din Nota informativa din 25 martie 1949,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 152 - 156)

 

"(...) Justinian Marina (...) la orele 15 a ajuns la manastirea Brincoveanu din comuna Simbata de Sus, jud. Fagaras.

(...) Cu ocazia slujbei, Patriarhul Justinian a rostit o scurta predica in care a afirmat in esenta urmatoarele:

"Aceasta manastire a stat zid in fata dusmanilor si contra papalitatii inca de acum 250 de ani, iar in ultimul timp a devenit o cauza a ortodoxiei. Calugarii sa fie vrednici si sa pastreze renumele manastirii asa dupa cum a fost ridicat in ultimul timp de Arsenie Boca. Toti cetatenii sa devina credinciosi!"

Arsenie Boca a trebuit sa fie mutat de la manastire dupa dezvaluirea legaturilor sale cu grupurile subversive."

(Fragment din Nota informativa din 16 decembrie 1949,

A.S.R.I., fond "D", dosar nr. 2488, vol. I, f. 415 - 433)

 


Rezistenta anticomunista din Muntii Banatului

1.Raport special - 1.02.1949 Urmare a rapoartelor noastre anterioare, referitor la misiunea incredintata subsemnatului, raportez urmatoarele: Din actiunea informativa si cercetarile ce sunt in curs, s-a constatat pana in prezent si descifrat existenta organizatiei subversive legionare pe teritoriul judetului Severin. (facsimil in format pdf)

2.Raport special - 4.02.1949 Atat actiunea informativa cat si cercetarile sunt in curs in vederea depistarii intregii organizatii subversive legionare de pe teritoriul jud. Severin si pentru capturarea celor doua grupe de legionari fugiti. (facsimil in format pdf)

3.Raport special - 8.02.1949 Totdata raportam ca in depistarea organizatiei subversive legionare din jud. Severin, au fost retinuti un numar de 20 de membri in ziua de 7 februarie 1949 si actiunea este in continuare pentru identificarea si ridicarea intregii organizatii. (facsimil in format pdf)

4.Raport - 9.02.1949
In noaptea de 7/8 febr. a.c. catre orele 23 s-a prezentat in MEHADICA la patrulele conduse de Plt. CAIA ION si Serg.Maj. ZAHARIA GH. individul VADRARU ANDREI si le-a comunicat ca vine dela banda condusa de fostul Comandor UTA si daca se grabesc sa se duca la locul pe care il va indica, vor putea sa o prinda. (facsimil in format pdf)

5.Raport - 15.02.1949 Din cercetarile ce se efectueaza in legatura cu activitatea fostului Col. UTZA IOAN, si din materialul captat apartianand susnumitului, s-a constatat pana in prezent ca susnumitul a incercat sa organizeze o banda in jud. Severin, cu scopul de a trece la acte de teroare si chiar de a dezlantui o actiune de rezistenta in muntii din jud. Severin, pentru slabirea Regimului de Democratie Populara de la noi si ca scop final rasturnarea lui. (facsimil in format pdf)

6.Raport - 16-02-1949 In acest moment banditii simtind prezenta militionerilor deschid un foc violent de arme automate si grenade la care se raspunde prompt si hotarat. (facsimil in format pdf)

7.Raport - 23.02.1949 Scopul urmarit de aceasta organizatie subversiva a fost subminarea Regimului de Democratie Populara de la noi si schimbarea lui prin forta, actionand sub forma unei miscari de eliberare nationala, in care sa fie grupata reactiunea dela noi din tara, care sa se constituie intr-un "Bloc National" si cu sprijinul reactiunii internationale, sa inceapa o lupta armata pentru atingerea acestui scop. (facsimil in format pdf)

8.Raport - 23.02.1949 Raportam ca in ziua de 22 februarie 1949, orele 16, in urma informatiunilor furnizate de organele noastre, o companie din Bat.5 Securitate, insotita de un organ al nostru, a luat contact cu banda de fugari legionari de sub conducerea numitului SPIRU BLANARU si IONESCU GHEORGHE, notar public din Teregova. (facsimil in format pdf)

9.Raport - 24.02.1949 Banditii gasindu-se pe un punct dominant au vazut compania care se indrepta (cu masuri de siguranta) pe valceaua care duce inspre Pietrele Albe. La aprox. 200m banditii au deschis focul cu armament automat, in primele elemente ale companiei, conduse chiar de Slt. Airoaiei Vasile. (facsimil in format pdf)

10.Raport -10.03.1949 Pe baza informatiunilor precise date de organele Securitatii, restul bandei UTZA /10 banditi/ se gasesc adapostiti la salasul LAITIN PAVEL, unde se afla amenajat un adapost in pamant cu crenele, s-a trimis 2 Plot. din Bat.9. Sec. pentru capturarea lor. (facsimil in format pdf)

 

Monumentul luptatorilor anticomunisti din Muntii Banatului - Teregova


Declaratie

Subsemnatul Aurel S. Leucuta, detinut politic, varsta 44 ani, condamnat 25 ani M.S., de profesiune invatator, casatorit, am un copil, ultim domiciliu: Archis, raionul Ineu, arestat la 19 august 1951, asupra detinerii mele declar urmatoarele:

Sunt legionar din 1935, am iubit si iubesc Miscarea Legionara pentru ca am vazut si m-am convins dela aceasta despre urmatoarele:

Sunt sinceri si dispretuiesc perfidul, sunt modesti si dispretuiesc mandrul, stiu sa deosebeasca realitatea de vis, adevarul de minciuna, sunt curajosi si perseverenti in fapte bune, raspund de faptele lor, iubesc pe aproapele si mentin demnitatea; deviza lor este: jertfire mereu; jertfire de sine pentru interesul national. Sunt si raman legionar, pentru care lucru vreau sa si ispasesc pedeapsa ca atare.

Lugoj, 17 Ian. 1955

(facsimil in format pdf)

 

Declaratie

Subsemnatul Leucuta Aurel, in privinta procesului de judecata, declar urmatoarele:

Fac parte dintr-o organizatie subversiva ce are caracter legionar si este denumita Organizatia M.N.E.

In trecut am fost legionar, adica am facut parte din Miscarea Legionara in jud. Bihor, com. Botfeiu.

Aceasta imi este declaratia.

Lugoj, 14 Ian. 1955

(facsimil in format pdf)

 


Proces verbal

(..) Avand in vedere ca in urma actiunei informative dusa de aceasta directiune regionala de Securitate, rezulta ca atat in Banat cat si in Jud. Timis-Torontal activeaza in cadrul unei organizatiuni de tip fascist elemente legionare, cari si-au continuat activitatea lor in cadrul acestei organizatii de tip fascist si dupa comunicatul M.A.I. din 10 Decembrie 1945, prin care comunicat s-a dat o larga amnestie, precum si posibilitatea de trecere in legalitate a elementelor cari faceau parte din organizatiuni subversive, in timpul aratat mai sus.

Odata cu acest comunicat, membrii din conducerea centrala a Miscarii Legionare si-au luat angajamentul ca se vor abtine de la orice activitate subversiva si vor avea o comportare loiala fata de regimul democratic, instaurat dupa data de 6 martie 1945 in tara noastra.

Din informatiunile obtinute din acel timp si pana in prezent, se constata ca unii conducatori ai acestor organizatiuni subversive au dat dispozitiuni fatise elementelor de sub conducerea lor sa inceteze activitatea lor, si pe de alta parte, dadeau instructiuni de regrupare, expunand dela om la om practica si metoda de lucru, cari trebuiesc aplicate in activitate subversiva pe viitor.

(documentul complet in format pdf)


Referat

Cercetarea elementelor legionare elevi si studenti F.D.C. din Jud. Arad

Cercetarile efectuate cu privire la activitatea elementelor legionare din jud. si oras Arad, au stabilit urmatoarele:

Incepand cu vara anului 1945, studentul GHEORGHITA VIOREL de la Academia Teologica din Arad, anul I., a primit dispozitiuni de la Seful Judetenei Legionare din Arad si Seful Regionalei F.D.C. si Politici din Timisoara COJOCARIU PETRE, de a trece la reorganizarea Grupului 70 F.D.C. Arad, fapt efectuat de catre Gheorghita Viorel, reusind sa creeze in acest oras sase unitati.

(Referatul complet in format pdf)

(Procesul verbal in format pdf)

 

*

Prin acelasi curier, a mai primit de la Timisoara dispozitiuni pentru Bogdan Gheorghe si Gligor Cantemir, cu privire la organizarea plasilor si impartirea legionarilor in cele trei cercuri: neincadrati in partidele istorice si in special in P.C.R. , cei inscrisi in P.C.R. dar cu sufletul neschimbat, cei incadrati in P.C.R. si nu mai vreau sa stie nimic despre miscarea legionara.

Deasemenea a mai primit instructiuni spre a fi transmise si executate in sensul de a se informa asupra existentei organizatiilor subversive de alta natura: miscarea legionara de eliberare "Vlad Tepes", "2 de Gaulle" si altele spre a le cunoaste, dar fara a se amesteca cu ele, deoarece acestea au influenta straina, iar miscarea legionara este numai in slujba neamului.


George Manu şi colonelul Crăciun

1960, noiembrie 23. Nota informativă a deţinutului “Petrică” referitoare la atitudinea lui George Manu după întâlnirea cu comandantul penitenciarului, Gheorghe Crăciun.

Strict Secret

Ministerul Afacerilor Interne

U.M. 0622 Aiud

Sursa “Petrică”La întâlnire a participat c[a]p[i]t[anul]. Nodiţ Ioan, Azi, 23 Noiembrie 1960. Întâlnirea a avut loc în camera de anchetă a Penit[enciarul] Aiud.

Notă informativă

Susa relatează următoarele:Stând de vorbă cu deţinutul Manu George, acesta a făcut următoarele afirmaţii şi aprecieri:Deţinutul Manu George: Am fost dus de câteva ori la anchetă la poartă. Acolo m-a anchetat dl. Colonel Crăciun, Comandantul închisorii, în legătură cu diferite probleme.

Printre altele, a făcut o serie de incursiuni în activitatea mea din trecut şi a căutat să mă cam admire pentru capacitatea mea culturală. Dar toate acestea nu le-a făcut pentru că ar fi fost mişcat de capacitatea mea, ci pentru ca tot acest elogiu să-l folosească mai apoi în faptul de a mă acuza de crimele care s-au săvârşit în trecutul mişcării legionare, aşa după cum vă voi povesti.

Domnule Manu, mi-a spus dl. Colonel, Dumneata, care eşti om de mare cultură, care ai cunoscut şi ai trăit într-o lume selectă, care ai cunoscut societatea franceză şi care ai făcut şi ai dres, dumneata cred că nu te poţi solidariza cu toate crimele pe care le-au săvârşit legionarii în numele neamului român.

Dumneata, care nu te-ai prea lansat în aventurile lui Horia Sima şi ai celor ca el, cred că şi în prezent îţi vei păstra aceeaşi poziţie. Dumneata eşti un om superior care nu te poţi coborî la asemenea acte. NU(1)?

Iar eu i-am răspuns: domnule colonel, toată cultura mea şi tot ce am putut cunoaşte până acum cad în faţa faptului de a mă desolidariza de tot ceea ce au făcut legionarii în trecut.

Eu am fost şi sunt alături de Mişcare, indiferent de cât de mare ar fi prigoana.

Dar nu poţi fi simist. Actele lui Horia Sima nu mai sunt nici măcar în cadrul principiilor legionare, mi-a spus dl. Colonel. Iar eu i-am răspuns: ba da, sunt chiar şi simist. Pentru că Horia Sima n-a făcut nimic de capul lui. El s-a consultat întotdeauna şi a acţionat permiţându-şi iniţiative numai în cadrul formelor de a acţiona. Fapt care n-a fost în contradicţie cu hotărârile reprezentanţilor Mişcării.

Deci eşti simist? m-a întrebat. Şi i-am răspuns răspicat:Da! Sunt simist!

Acest răspuns al meu, atât de hotărât, l-a cam tulburat pe dl. Colonel care, cred că la început a avut intenţia de a discuta cu mine mult mai mult.

Cu o altă ocazie mi-a dat o mulţime de informaţii cu privire la realizările socialiste din ţara noastră şi din URSS, fapt care m-a făcut să-mi dau seama că actuala administraţie din Aiud nu mai este compusă din nişte ignoranţi sau semidocţi cum a fost chiar până la timpul lui Coler, inclusiv, ci că în sfârşit Aiudului i s-a dat o administraţie corespunzătoare cu importanţa politică pe care o are.

Dl. colonel Crăciun, datorită probabil şi meseriei şi prea marii fermităţi pe care o are în crezul comunist, nu se prea poate stăpâni atunci când întâlneşte o prea tare opoziţie, fapt care m-a împiedicat să pot pătrunde în bagajul dânsului de cunoştinţe culturale.

Ceea ce am constatat, numai, este faptul că are toate informaţiile depsre realizările socialiste din toate sectoarele.

Aceste realizări ale lor, am constatat că sunt hrană sufletească pentru toţi(2). Ei trăiesc prin aceste realizări materiale şi nu-şi pun niciodată problema cât au costat aceste realizări.

În concluzie, dl. Colonel Crăciun este un om care poate sta de vorbă cu oricine, atâta timp cât partenerul de discuţie nu-şi afirmă poziţia de legionar fanatic, aşa cum sunt eu.

Fanatismul legionar îl tulbură, îl face să-şi piardă calmul şi începe să ameninţe şi să spună cuvinte grele.

Dar, cel care m-a impresionat foarte mult şi m-a impresionat într-un mod plăcut, a fost dl. Căpitan Nodiţ.

Acest om m-a frapat prin faptul cu care discută şi cultura lui multilaterală.

În materia mea de specialitate, parcă era la el acasă. Şi mi-am zis, poate că este de specialitate, sau l-a pasionat această problemă care este cea mai la modă azi în lume.

Dar am făcut incursiuni în probleme de literatură, de filozofie, de drept foarte subtil, de istorie, economie politică şi în cultură generală, era suficient să se atingă tangenţial o problemă, ca dânsul să vină cu un lux de amănunte pe care nu le pot avea decât oamenii de specialitate sau de cultură foarte înaltă.

Pe la începutul discuţiilor am avut impresia că sunt la catedră şi că ascult un candidat care-şi susţine teza de doctorat. Dar, mai apoi, aceste teze înmulţindu-se, am fost nevoit să-mi schimb impresia şi să mă cred într-o discuţie cu un coleg.

Adică dl. Căpitan Nodiţ mi-a făcut impresia unui om de cultură de talie universitară. Acest fapt mă face să-mi pun un mare semn de întrebare. De ce acest om este numai căpitan? Sau toţi căpitanii sunt ca dânsul? Dacă toţi căpitanii ar (fi) avea această cultură, comunismul ar fi de nezdruncinat

La fel am fost frapat de felul cum m-au tratat aceşti oameni. Mi-au dat mâncare destul de aleasă şi mai multe atenţii la care nu m-am aşteptat.

Eu însă m-am ţinut dârz pe poziţie şi le-am spus adevărul pe faţă, aşa cum îl văd eu, fapt care cred că nu le-a convenit.Şi, deşi în faţă mi-au promis că îmi vor da tratament medical şi regim, sunt sigur însă că nu-mi vor da nimic, ci vor privi la mine cum mă sting, poate cu regret că mă încăpăţânez pe poziţia de legionar fanatic, sau poate cu o oarecare satisfacţie că văd cum prin mine scapă de un duşman de moarte al lor.

După ce am fost examinat de doamna doctor, dl. Căpitan a venit şi mi-a spus că am o hiperanemie, că am sub două milioane hematii, în loc de cinci, cum este normal şi că am nevoie de supraalimentaţie şi de un tratament medical serios. De atunci însă constat că au trecut multe zile şi chiar săptămâni şi niciun tratament n-a început.

Îmi pare foarte rău că trebuie să sfârşesc viaţa în aceste condiţii, dar drept să spun, dacă şi eu aş fi în locul lor, nu m-aş lăsa deloc impresionat de faptul că un comunist fanatic moare în condiţiile în care trebuie să mor eu acum. Un singur lucru, însă, vă rog, să spuneţi tuturor camarazilor cu care veţi ajunge în contact de felul cum am primit eu moartea, pentru ca exemplul meu să fie imbold de rezistenţă pentru toţi. Căci, vă spun că dacă aş fi făcut cât de cât o înclinare de steag, cu siguranţă că m-ar fi internat imediat în spital şi mi-ar fi dat un tratament cu care m-aş fi repus pe picioare. N-am făcut-o însă şi nu o voi face niciodată pentru că comunismul îmi este odios şi singurul loc unde eu m-am putut realiza este aici, în mişcarea legionară. Pentru mine, a renunţa la mişcare înseamnă a renunţa la mine însumi. Iar ca să iau atitudine împotriva lui Horia Sima cum ar vrea poate ei, ar fi un act făcut împotriva voinţei mele, fapt care, la fel, mi-ar da o tulburare de conştiinţă pentru toată viaţa mea. Şi apoi, chiar dacă aş face-o, eu doar ştiu că am făcut-o de nevoie şi nu din convingere şi tot nu m-ar tata decât ca pe un laş, căutând să mă dea de exemplu celorlalţi legionari, pentru ca, prin exemplul meu, să poată corupe pe cât mai mulţi.

Acest fapt ar însemna pentru mine o sinucidere morală şi o ruşine pentru întreaga mişcare legionară.

Eu însă, sunt conştient de aceasta, fapt care mă face să rămân credincios mişcării legionare şi comandantului ei, Horia Sima, chiar dacă va trebui să mor.

Sursa: aceasta este atitudinea deţinutului Manu George pe care a rugat pe cei din cameră să o răspândească printre legionari pentru a fi un exemplu de moarte eroică şi imbold pentru toţi ceilalţi.

Multe dintre acestea deţinutul George Manu le-a relatat numai surse[i], tot de teama lui Ghiocel (3) şi găsind că deţinutul Gane Constantin (4) nu mai prezintă nicio importanţă pentru viitor.

Aiud, la 23 Noiembrie 1960, “Petrică”(A.C.N.S.A.S., fond Informativ, dosar nr. 160161, vol. 1, ff. 42-45)

Note:

1. Cu majuscule, în original

2. Şi deţinuţii legionari din Aiud dezbăteau, cu sentimente uneori contradictorii, informaţiile despre realizările industriale ale noului regim (vezi, de pildă, discuţia despre construcţia de tractoare româneşti - A.C.N.S.A.S., fond informativ, dosar nr. 160161, vol. 1, f. 47; cu acea ocazie, George Manu se pronunţa în favoarea „dezvoltării unei industrii grele şi de precizie care să fabrice maşini mai ieftine decât cele pe care le-ai cumpărat din străinătate”).

3. În Nota Informativă din 23 Noiembrie 1960, „Petrică” explica motivele reticenţei manifestate de Manu faţă de Dumitru Ghiocel, prin faptul că acesta (fost membru al P.M.R.) aprecia pozitiv „realizările din ţară din ultimul timp” şi avea o reputaţie îndoielnică printre deţinuţi. Acest „fel de a se manifesta a lui Ghiocel l-a făcut pe deţinutul Manu să cam tacă şi să discute cu sursa numai în timpul când acesta dormea sau în limbi străine, sub pretextul lecţiilor pe care le făcea cu sursa” (Ibidem, f. 26).

4. Ironia sorţii face ca decesul scriitorului Constantin Gane, în penitenciarul Aiud, să fi fost unul asemănător celui al lui George Manu (vezi Preot Ioan Bărdaş, Calvarul aiudului. Din suferinţele unui preot ortodox, text îngrijit şi notă biografică de Georgeta Pop, cuvânt înainte de Ana Blandiana, Bucureşti, Editura Anastasia, 1999, p. 82)

Extrase din volumul “Gheorghe Manu şi Ţara lui - Eseu subiectiv” de Silviu B. Moldovan