Cuprins

 Inceputul cartii
 Oameni ai Bisericii
 Rezistenta anticomunista din Muntii Banatului
 Declaratie
 Proces verbal
 Referat
 George Manu şi colonelul Crăciun

Toate capitolele

Oameni ai Bisericii

Sandu Tudor si gruparea "Rugul Aprins"

S.S.S.
C.I. - Bis
D/C
6 februarie 1946

Nota nr. 40

Unul din preotii rusi veniti in timpul razboiului din U.R.S.S. in Romania si gazduiti la manastirea Cernica si anume Ioan Kulighin, celibatar, se afla in Bucuresti si locuieste la Alexandru Mironescu, asistent la catedra de fizico-chimice de la Facultatea de Stiinte din Capitala. El se ocupa impreuna cu Sandu Tudor (ziarist) cu traducerea din ruseste a capitolelor care nu au aparut pina in prezent din lucrarea intitulata „Strannik” (Povestirile unui pelerin rus - Les récits d'un pèlerin) titlu sub care a aparut in Elvetia in anul 1943, dupa editia de la Paris.

Pe linga aceasta el activeaza intr-un cerc religios-mistic care-si are sediul la manastirea Antim si din care fac parte urmatorii:

– Arhimandritul V. V., staretul manastirii Antim
– Sandu Tudor
– Arhimandritul Benedict Ghius
– Ion Marin Sadoveanu si
– un general.

Sedintele se tin duminica de la orele 16 la 18.

Comunicat

Dir. Coord.

(A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 9471, f. 21)

 

„(...) In manastirea Antim din Bucuresti, inainte de desfiintarea acesteia, calugarul Sandu Tudor (fost director al ziarului «Credinta»), tinea sedinte cu elemente legionare.”

(Fragment din Nota informativa din 25 martie 1949,

A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 2488, vol. I, f. 152-156)

 

„(...) Benedict Ghius, fost simpatizant legionar, care in 1940 impreuna cu Arhimandritul Ioil Babaca, fost exarh al manastirilor din Eparhia Chisinaului, au scris o carte pentru convertirea calugarilor la legionarism; este socotit ca una din cele mai culte personalitati bisericesti, iar ca unul ce a facut studiile in Franta, se spune ca este arhiereul cel mai catolicizant si ca ar tine legatura cu Biserica Catolica prin intermediul Monseniorului Vladimir Ghika; de asemenea este bun prieten cu calugarul Agaton (Sandu Tudor), fost legionar activ si conducator al ziarului «Credinta». In anul 1943, Mihail Antonescu a refuzat alegerea Arhiereului Ghius ca Episcop de Balti pentru faptul ca avea simpatii pentru legionari.”

(Fragment din Nota informativa din 4 octombrie 1949,

A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 7755, vol. 3, f. 233 - 249)

 

1949. Nota D.R.S.P. catre Ministerul Cultelor privind activitatea preotului Sandu Tudor

Avem onoarea a va face cunoscut ca preotul Sandu Tudor, din comuna Minzelesti, judetul Buzau, refuza a citi pastoralele cu continut democratic, precum si a da concurs organizatiilor democrate sau a lamuri credinciosii in acest sens. De asemenea susnumitul are o atitudine ostila fata de regim si masurile luate de Guvern, facind propaganda anticomunista si antisovietica. Susnumitul a fost semnalat de catre organele noastre ca un fost legionar notoriu, care a suferit si o condamnare pentru participare activa la rebeliune.

Fata de cele de mai sus va rugam sa binevoiti a dispune.

Col. de Securitate: Birtas G.

(A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 9471, f. 246.)

 

"(...) Staretul schitului Crasna din judetul Gorj, monahul Agaton Tudor, fostul Sandu Tudor de la manastirea Antim din Bucuresti, pe la inceputul lunii iulie se spune ca a plecat din manastire cu o masina, insotit de trei persoane si nu s-a mai intors. Se crede ca a fost arestat, spun calugarii, ca el cit a fost staret vorbea in biserica si facea morala cetatenilor in fiecare zi si asemenea putinilor calugari pe care-i avea sub stapinirea sa.

La Mitropolia Olteniei nu se stie nimic oficial despre disparitia lui Agaton Tudor."

(Fragment din Nota informativa din 31 iulie 1950,

A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 2488, vol. 1, f. 116)

 

"(...) Fostul Mitropolit al Bucovinei, Tit Simedrea, actualmente consilier la Institutul Biblic, afirma in legatura cu procesul lui Sandu Tudor, fost in ultimul timp ieromonahul staret Agaton Tudor de la schitul Crasna - Gorj, urmatoarele:

"Este limpede ca acest proces nu are caracter politic: Sandu Tudor a devenit incomod prin cercul de tineri, pe care i-a strins in jurul sau la manastirea Antim. Procesul are deci o semnificatie bisericeasca. Se loveste intr-un om al Bisericii. Piesele din dosarul procesului sint de mult in miinile lor. L-au scos la iveala acum pentru ca vor sa-l scoata din circulatie pe Sandu Tudor.

Comunistii care au pus la cale procesul sint niste fosti gainari. Tare ma tem ca justitia va fi silita sa-l achite, deoarece martorii propusi au declarat ca reclamantii au fost pur si simplu niste hoti si niste gainari si nu muncitori progresisti. Condamnarea lui Agaton Tudor - daca se va produce - va constitui un nou document despre asa zisa sincera colaborare dintre Biserica si regim."

Mitropolitul Firmilian Marin a marturisit ca in momentul arestarii lui Sandu Tudor, s-a temut foarte mult ca sa nu fie amestecat, pentru ca l-a protejat si numit staret, cu tot trecutul sau politic, cu toate ca avea o dezlegare in acest sens de la Patriarhul Justinian.

In legatura cu aceasta arestare, prof. Justin Moisescu de la Institutul Teologic a mentionat ca procesul se va judeca la Tribunalul civil la 25 august a. c. Prof. Gheorghe Moisescu a adaugat:

„Procesul acesta lamureste un mister pina acum nedescoperit, intrarea in calugarie a lui Sandu Tudor. Este evident ca nu vocatia l-a indrumat spre monahism, ci dorinta de a se camifla. Caci, sa recunoastem, este o distanta de la Alexandru Teodorescu, numele sau adevarat - pina la Sandu Tudor si apoi pina la Agaton monahul. De, a fost destept conu' Sandu, dar si cine l-a descoperit n-a fost prost.”

(Fragment din Studiul D.G.S.P. din 20 august 1950,

A.S.R.I., fond „D”, dosar nr. 2488, vol. 1, f. 104 - 114.)

 

1958 decembrie 10

Nota privitoare la Alexandru Teodorescu (Sandu Tudor)

"Dupa terminarea studiilor universitare Teodorescu Alexandru a intrat în viata publicistica, colaborator sub pseudonimul Sandu Tudor la mai multe ziare, în care „Semnalul”, „Cuvantul”, „Fapta”, „Credinta” la care în 1934, în urma unor escrocherii, a reusit sa devina director.

In anii 1937 - 1938, Sandu Tudor întorcindu-se de la Muntele Athos - Grecia, a stabilit legaturi apropiate cu o serie de elemente mistico - nationaliste, între care Arhimandritul Benedict Ghius, prof. Mironescu Al., Paul Sterian, fostul general Tetrat Traian si legionarul V. V., în prezent staretul schitului Procov, care au pus bazele unei asociatii a tineretului crestin - nationalist intitulata „Athos”. Curind însa, dovedindu-se caracterul ascuns legionar al asociatiei, ea a fost desfiintata, însa a reaparut în 1940 dupa venirea legionarilor la putere sub numele de „Rugul Aprins al Maicii Domnului”.

In perioada 1941-1944, Sandu Tudor l-a cunoscut pe Constantin Noica, cu care a întretinut relatii foarte apropiate, iar, din marturisirile sale a fost în diferite perioade pe frontul antisovietic, ca colaborator al Biroului 2 din Marele Stal Major, în care calitate a participat la anchetarea unor prizonieri si partizani sovietici.

Dupa 23 august 1944, despartindu-se de ultima lui sotie (cea de-a patra), d-na dr. Dristorian, Sandu Tudor a aparut la manastirea Antim din Bucuresti, unde s-a înconjurat de persoane cu care activase în „Rugul Aprins”, reluindu-si ocupatiile mistico - nationaliste.

In cadrul acestei cenaclu religios - filosofic la care reusise sa adune multi intelectuali din Bucuresti, discutiile se purtau pe marginea unor teme care contraziceau materialismul si marxismul.

In 1948 asociatia „Rugul Aprins” a fost desfiintata, iar participantilor li s-a atras atentia sa înceteze a se mai aduna. Cu toate acestea, ei nu au renuntat la activitate, din care cauza multi au fost arestati si condamnati.

In 1950 a fost arestat Sandu Tudor si condamnat la 2 ani închisoare pentru aceste motive. Dupa eliberare, Sandu Tudor, s-a stabilit la manastirea Sihastria, iar de acolo s-a mutat la schitul Rarau, devenind în 1954 staretul acesteia.

In 1955 a reluat legatura cu o serie de legionari de la manastirea Slatina, Suceava si de la Mitropolia Iasi, printre care cu: A. P., R. B. si altii.

Dupa ce a iesit din închisoare, în anul 1955, legionarul Stoianovici Ion s-a calugarit si s-a stabilit la schitul Rarau, de unde a fost trimis de Sandu Tudor sa viziteze manastirile din tara. Cu aceasta ocazie, Stoianovici a contactat un numar mare de legionari din manastirea Plumbuita, Cernica, Antim si altele, cunoscute de el în închisoare, si dupa aceea a mers la comandantul legionar Atanasiu Constantin, caruia i-a comunicat situatia aceasta si posibilitatile de lucrare a legionarilor cu ei.

Sub masca monahismului, toti acestia sunt semnalati ca desfasoara activitate legionara si intentioneaza sa atraga în manastiri elemente legionare, care se elibereaza din închisoare, pentru a fi calugariti. Sandu Tudor a reusit, astfel, sa atraga în manastiri pe legionarii: Tudor Pavel, Larion Neagoe, Spiridon Raicu, Stoianovici Ion.

în decembrie 1956 Sandu Tudor a reluat legatura cu Benedict Ghius, Mironescu Alexandru si celelalte elemente cu care activase în „Rugul Aprins”, adunindu-se periodic la locuinta profesorului Mironescu Alexandru din Bucuresti si la diferite manastiri din Capitala, pentru a face educatie mistica - nationalista, sub masca cultului ortodox, unui grup de studenti, recrutati de acesta din cadrul diferitelor facultati din Bucuresti. Sandu Tudor în cadrul adunarii clandestine, a declarat Mironescu Serban de la Institutul de Arhitectura din Bucuresti, arestat, aborda probleme cu caracter legionar, aratind ca în situatia de azi, legionarii trebuie sa treaca în numar cât mai mare în cadrul bisericilor si manastirilor ca preoti si calugari, de unde vor putea continua activitatea dusmanoasa împotriva R.P.R.

De asemenea sub acoperirea unei activitati monahale, facea educatie legionara mai ales tineretului studios.

(ASRI, fond „D”, dosar nr. 7755, vol. 7, f. 89 - 91)